FitReport.ro

La doi ani după debutul pandemiei în Europa, România, alături de alte țări din zonă, au
renunțat la restricții precum obligativitatea purtării măștii, limitarea circulației persoanelor
sau accesul la anumite tipuri de activități. Întreaga societate face primii pași un nou
„normal”, o stare definită de aspirația către reperele anterioare pandemiei și schimbările
apărute de ultimii doi ani.

Un studiu comandat de Fitbit 1 arată cum s-a modificat comportamentul românilor în cei doi ani de pandemie, care sunt schimbările la nivelul obiceiurilor, stării emoționale, relațiilor și sănătății cu care pornim în etapa construcției post- restricții.

Mai preocupați de sănătate
Datele analizei Fitbit, realizate de MKOR (Market Opportunity Research) la finalul lui 2021,
arată că pandemia, dincolo de efectele negative, a indus și anumite obiceiuri pozitive. Nouă
din 10 români au declarat că au fost afectați de pandemia de COVID-19, potrivit studiului
Fitbit. Sedentarismul a fost una dintre consecințe directe și nefaste ale pandemiei, unul din
doi participanți la studiu spunând că pandemia i-a făcut să petreacă mai mult timp pe ecrane
sau pe canapea. Conștientizarea sedentarismului i-a făcut însă pe oamenii sa fie mai
preocupați de propria sănătate: 49% spun că au fost mai atenți la sănătate odată cu
pandemia, decât înainte de ea, în timp ce pentru 45% pandemia nu a adus nicio schimbare
din acest punct de vedere.
Unul din cinci participanți la studiu spun că au făcut mai mult sport ca în pandemie, în timp
ce pentru jumătate dintre ei nu s-a schimbat nimic din acest punct de vedere. Mai mult de un
sfert (28%) dintre români au declarat că s-au culcat mai devreme în ultimii doi ani, în timp ce
aproape jumătate dintre ei (45%) au gătit mai mult acasă. Pentru o parte dintre noi,
pandemia a adus obiceiuri alimentare mai sănătoase. Studiul Fitbit arată că o treime dintre
cei chestionați au adoptat o dietă cu mai multe fructe și legume pe fondul pandemiei, în timp
ce unul din cinci spune că și-au diversificat alimentația.

Munca de acasă, cu bune și rele
Munca de acasă a fost schimbarea majoră pentru mulți dintre români în pandemie. Datele
studiului comandat de Fitbit arată că 56% dintre participanți au muncit de acasă în pandemie
sau au stat acasă pentru a-și asista copiii în școala online. Pentru aproape jumătate dintre
1 “Health Habits and Attitudes in the Pandemics”, studiu realizat de firma de cercetare MKOR
(Market Opportunity Research) în noiembrie 2021 pe un eșantion reprezentativ de 800 de persoane
din mediul urban, reprezentativ la nivel național din punct de vedere al genului, vârstei (18-54 ani) și
distribuției geografice.

aceștia, munca sau activitatea acasă le-a afectat echilibrul mental, iar 59% dintre ei spun că
le-a generat mai mult stres. Aspectele pozitive ale muncii de acasă, indicate de aproape
jumătate dintre cei care au muncit de acasă în urma pandemiei, sunt creșterea timpului
petrecut alături de familiei (47%) și îmbunătățirea relațiilor (43%)
Aproape toți romanii (95%) au găsit o soluție pentru a face față stresului apărut în pandemie.
Sportul și mișcarea reprezintă o soluție de combatere a acestuia, la care au apelat o treime
dintre români în pandemie, potrivit concluziilor studiului Fitbit. Cea mai frecvent utilizată
soluție anti-stres a fost muzica, la care au apelat 60% dintre cei intervievați. Aproape
jumătate spun că discuția cu prietenii și/sau familia îi ajută în a face față stresului.
„Societatea, în întregul ei, începe să-și recalibreze obiceiurile. După doi ani de pandemie, este
momentul să renunțăm la obiceiurile nocive, precum sedentarismul sau adicția de ecrane, și
să luăm cu noi mai departe doar comportamentele pozitive pe care le-am dezvoltat în
perioada pandemiei și care, în anumită măsură, ne-au ajutat să facem față acestei perioade:
relația strânsă cu familia și prietenii, sportul și mișcarea, atenția la propria sănătate sau dieta
mai sănătoasă. Concluziile studiului nostru arată că restricția care a afectat cel mai mult
românii a fost la adresa libertății de mișcare. Credem că, din primăvara acestui an, vom vedea
tot mai mulți români bucurându-se de sport și mișcare, plimbări în natură și călătorii”, a
declarat Alexandra Pahomi, marketing manager Central Europe Fitbit.
Dispozitivele wearables, frecvente în mediul urban
Dispozitivele “wearables” reprezintă un adevărat asistent al celor care fac sport și mișcare.
În România, studiul Fitbit arată ca una din două persoane din mediul urban (53%) folosesc un
astfel de dispozitiv – smartwatch sau smartband. Mai mult, un procent de 23% participanții la
studiu au declarat că vor să-și achiziționeze un astfel de dispozitiv în viitor.
Dispozitivele wearables sunt utilizate frecvent de către deținători: 9 din 10 participanți la
studiul Fitbit spun că le folosesc de 3-4 ori pe săptămână. Cea mai utilizată funcție este cea
de monitorizare a mișcării – peste jumătate dintre deținătorii de wearables, în timp ce un
sfert dintre ei utilizează dispozitivele pentru monitorizarea somnului sau a antrenamentelor
sportive. Alte funcții populare ale dispozitivelor wearables sunt cele de comunicare
(notificări, apeluri) sau ceas, iar mai mult de o treime dintre deținători folosesc smartwatch-
ul sau tracker-ul pentru monitorizarea sănătății.
Studiul Fitbit a fost realizat de compania specializată Market Opportunity Research, în
noiembrie 2021, pe un eșantion reprezentativ de 800 de persoane din mediul urban,
reprezentativ la nivel național din punct de vedere al genului, vârstei (18-54 ani) și distribuției
geografice.